Am făcut-o și pe asta! În urmă cu câteva săptămâni, mă mâncau piciorușele (click aici pentru a vedea cum de utilizez diminutive) să plec într-o călătorie. Anul 2017 l-am petrecut prin apropierea casei și chit că motivele au fost întemeiate, călătoarei îi stă bine cu drumul. Long story short, am decis să dau curs unei dorințe mai vechi și am plecat într-un city break de una singură împreună cu mine însămi. Simțeam nevoia de a mă vedea făcând asta și de a ști sigur că pentru o vacanță nu e absolut necesar să găsesc pe cineva dispus să îmi fie partener de călătorie, că se poate și altfel și că e foarte ok.
Da, am avut parte de priviri din cele mai diverse și de o suită întreagă de întrebări până la momentul plecării. De departe, cea mai frecventă întrebare a fost “Ce-ți veni?” 🙂
Acum, la întoarcerea în București, întrebarea zilei e “Cum a fost?” – cu referire mai degrabă la experiența în sine, decât la părerile în legătura cu Milano.
Ca orice experiență, are plusuri și minusuri și eu am bifat destul de multe motive pentru a călători singură. Mai exact, 10:
+ Apare efervescența și curajul corespunzător unei noi aventuri. Dacă te afli într-o perioadă când te simți teribil de plictisită de tot și toate, extenuată, lipsită de chef, o astfel de călătorie e o bună ocazie pentru a te revitaliza, pentru a aprinde focul interior.
+ Faci ce vrei, când vrei și cum vrei, fără a lua în considerare altceva decât propria dorință, fără a negocia, a justifica sau orice alt proces similar. Totul este simplu și clar, precum e în propria ta minte. Simți că îți faci pe plac cu absolut tot, că îți oferi un răsfăț maxim.
+ Afli cu adevărat dacă te consideri o companie plăcută pentru tine însăți – asta în condițiile în care pui deoparte aplicațiile de genul Whatsapp, Facebook, Instagram și alte modalități de socializare virtuală. Majoritatea timpului, telefonul meu a fost pe airplane mode și m-am simțit extraordinar. Ajungi la concluzia că nu te simți bine cu tine însăți? Minunat! Îți este clar că ai de îmbunătățit la capitolul stimă de sine și poți începe să te ocupi de asta.
+ Ai un sentiment de libertate, detașare și expansiune, care pot să presupun ca apare din cumularea celor mai sus menționate. Partea faină e că după ce ai cunoscut astfel de sentimente, poți să le produci ori de câte ori vrei, chiar și atunci când condițiile externe sunt defavorabile.
+ Afli care este ritmul tău pentru astfel de activități. Atunci când ai un partener de călătorie care candidează la maraton (cândva, și eu inițiam maratoane), este foarte posibil să adopți atitudinea opusă, dornică de a dormi aproape toată ziua. Când esti doar tu cu tine însăți, ai posibilitatea să experimentezi și să descoperi în liniște care este ritmul convenabil pentru tine.
+ Cresc oportunitățile de a cunoaște și a interacționa cu oameni noi, din culturi diferite, ceea ce poate fi foaaaaaarte interesant.
+ Ajungi să te cunoști mai bine pentru că ești singura care gestionezi toate situațiile apărute. Este uimitor cum suntem convinse că nu ne descurcam cu unele lucruri până la momentul când propriu zis le facem. Mai mult de atât, ai la dispozitie mult timp neîntrerupt pentru a te observa, a medita, a fi mai conștientă de tine pe toate planurile.
+ Îți îmbunătățești spiritul de observație, atenția și concentrarea, din moment ce ele nu mai sunt distrase de altcineva și preferabil nici de marea distracție contemporană, smartphone-ul.
+ Te scoți în mod intenționat din zona de confort, ceea ce e un lucru minunat, din moment ce doar în afara zonei de confort se află creșterea personală.
+ Îți crește stima de sine, pentru că te-ai descurcat de minune în afara zonei de confort. Și chiar dacă lucrurile nu au decurs atât de bine pe cât îți doresc, măcar știi unde e necesar să te dezvolți.
La capitolul minusuri, eu am identificat unul singur:
– Pozele! Fie ceri ajutorul unui trecător și între timp te rogi la divinitate ca omul să aibă abilități fotografice, fie te transformi într-o regină a selfie-urilor.
Pozele cu porumbeii sunt făcute de acei domni cu semnițe pe care îi găsim prin piețele orașelor. Vreau să vă spun că atât de mult mă bucur că am trecut peste reticență și i-am dat camera foto și ulterior, toate monedele din buzunar. Sunt singurele poze încadrate în care apar și eu. Yeeeeeey to that! În rest, până la a ajunge o selfie queen mai am mult și bine și vă las să vă distrați cu câteva din tentativele mele de selfie-uri.
În concluzie, după ce am adunat plusurile cu minurile, mă bucur că mi-am permis să plec într-un astfel de city break și spun un mare DA!!! la o viitoare experiență de acest fel.
eiii!!! ce frumos ai scris! adevarate concluziile tale ,insa daca observ bine unicul minus constatat de tine ,vad ca el este transformat intrun mare PLUS pentru ca pozele sunt chiar senzationale- experienta ta este grozava- asadar daca vrei cu adevarat,poti! ,cu conditia sa te impaci bine cu tine ; la cat mai multe astfel de experiente-felicitari!!
Eeeeeeeee, multumesc frumos, sunshine! :* Sunt convinsa ca o sa mai fie astfel de escapade 😀
Bine ai revenit! Chiar ma pregateam sa scriu intrebarea: cine ti-a facut pozele? Dar am aflat citind pana la final articolul. 😀
Hmm..mie nu cred ca mi-ar placea o astfel de experienta, fie ea si cu toate avantajele pe care le-ai mentionat tu mai sus. Poate cu o gasca de fete, poate doar cu prietena cea mai buna, insa singura, niciodata! Plus ca eu cel mai bine ma simt cand este si EL cu mine, parc nu-mi priesc lucrurile la fel cand sunt singura, mai ales intr-o vacanta. Ce-i drept, n-am experimentat, dar nici nu-mi doresc sa incerc.
Ideea este ca tu te-ai incarcat cu energie pozitiva, te-ai simtit bine si ca te-ai redescoperit, ca sa zic asa, iar asta este bine. Pana la urma, tot ce conteaza este sa ca-ti placut, nu? 😀
Te puup, bine ai revenit, mi-era dor sa te citesc! :*
Pup uuuuuuuu! :* Hehehehehe, tu esti expert in propria persoana si stii cel mai bine ce iti prieste si ce nu. Dar daca vreodata iti trece prin cap gandul, sa iti aduci aminte ca am scris un articol cum ca e foarte fain 😛
Offline si calatorit, suna perfect si am experimentat anul trecut acest lucru. In plus am plecat de acasa fara aparatul foto, tocmai pentru a ma putea bucura de calatorie, peisaje, arhitectura. Cele mai frumoase experiente!! Felicitari si la cat mai multe! <3
Acum am intrat pe blogul tau si abia astept sa ma pun pe citit articolul cu cele 100 de zile prin Europa <3 Multumesc si tie multe calatorii prin toate locurile pe care doresti sa le vezi! :*
Buna, imi pare nespus de bine ca ai facut pasul acesta, uneori meritam sa ne oferim singure un mic rasfat, iar o calatorie de genul acesta e binevenita oricand!
Intr-adevar motivele enumerate de tine mai sus sunt perfect valabile pentru oricare din noi, ma regasesc in multe din ele, chiar te cunosti mai bine pe tine in astfel de momente si descoperi ca poti face anumite lucruri de care sigur nu te credeai capabila inainte sau invers!
Intrebarea “ce-ti veni?” pe care o primim adesea ne face uneori sa fim sceptice ca putem evada astfel din zona de confort, cum bine spuneai, cei din jur te stiu acolo langa ei, gata “pe blockstart” atunci cand e nevoie de tine, si se mira tare cand luam decizii pentru noi.
Nu pot decat sa te felicit, sa-ti doresc sa repeti astfel de experiente si sa te bucuri cat poti de mult de ele!
Pozele sunt superbe, tu arati minunat si chiar daca vremea ti-a dat de furca nu pare ca ti-a stricat buna dispozitie!
Te imbratisez, sa ai o zi minunata!
Te pup, Adriana si iti multumesc pentru cuvintele frumoase! Vremea a fost foarte placuta in seara cand am ajuns si am apucat sa ma plimb in bluza cu maneca lunga. In rest, a fost foarte funny cu toata ploaia :))) Era anuntat one shower si one thunderstorm, faza din care se deduce ca ploua vreo 2 ore si in rest ok. Faptic, a plouat in continuu mai putin 2 ore. Am imbratisat ideea de a ma plimba prin ploaie 😛 O zi minunata iti doresc!