Acasa pentru postarea cu numarul 200

Vreau să cânt, să visez şi să râd
Să nu uit să mă joc câteodată.
Şi-atunci când în lume voi pleca,
Să nu uit să mă-ntorc acasă.

Foarte draga mi-e melodia lui Smiley, mai ales ca imi aduce aminte de faptul ca momentul cand am ascultat-o pentru prima data corespunde momentului constientizarii ca, intr-un final, acel sentiment de acasa exista si pentru mine. Foarte mult timp, acasa al meu a fost pretutindeni si niciunde. Acasa era si casa in care mi-am trait copilaria pana la sapte ani, si apartamentul din Bucuresti unde am stat majoritatea timpului, si toate apartamentele inchiriate prin Bucuresti sau prin alte orase unde am calatorit si toate camerele de hotel in care am stat. Acasa era pretutindeni, dar nu il simteam nicaieri. Imi lipsea complet bucuria reintoarcerii acasa dintr-o calatorie, caci ce loc exista fara emotia atasata lui?

Acasa

Vantul schimbarii a inceput sa bata in momentul vizionarii apartamentului actual, dar viata mea era atat de haotica la momentul respectiv, incat nici nu am apucat sa simt din plin noua vibratie. Stiu doar ca am avut o senzatie de bine ce mi-era teribil de necunoscuta. M-am stabilit aici pana la urma, haosul a devenit coplesitor si intr-un moment cand ma simteam cu adevarat prabusita sub amalgamul de evenimente…am avut o sclipire. Un moment in care urma de energie pozitiva pe care o mai aveam in mine, a strabatut toata atmosfera si am realizat ca in viata mea exista multe motive pentru care sa fiu fericita. Ca sa nu risc uitarea gandului stralucitor, am luat un marker si am scris pe peretele din fata patului meu BE HAPPY!!! si am desenat un smiley (hah! again with the smiley! :) ). Din fericire, timpul a fost cel care a limpezit apele, gandurile si inima si am dat startul unei noi vieti, complet diferita de tot ce fusese anterior.

Acasa

Am pornit prin a da un aspect mai elaborat scrisului, acoperindu-l cu vopsea alba 3D si inconjurandu-l cu multi fluturasi. Acesta a fost abia inceputul, caci, de aici s-a declansat cu adevarat interesul fata de locul in care ma aflam. Am reparat tot ce am putut din cele ce fusesera stricate de fostii chiriasi si am inceput sa il aranjez ca sa fie in ton cu mine. Am inceput sa petrec ore intregi pe Pinterest si pe diferite bloguri admirand case, studiind proiecte DIY sau pur si simplu relaxandu-mi privirea la decoratiuni. Am cumparat o multime de lucruri si am primit mult mai multe decat am cumparat, am vopsit etajere si tavite, am cautat solutii la neajunsurile existente si m-am bucurat la fiecare coltisor amenajat. Undeva, prin tot procesul acesta, s-a instalat si sentimentul de acasa, acest loc unde mi-am pus o parte din suflet si unde lucrurile din el sunt legate de familie, my better half, prieteni si mine. Acasa este locul unde am scris BE HAPPY!!! pe perete si acasa este in inima mea tot timpul.

Acasa

Acasa

Acasa

9 thoughts on “Acasa pentru postarea cu numarul 200

  1. Eu cred ca locuinta actuala a devenit “acasa” in urma schimbarii tale din interior si a acceptarii momentului prezent asa cum este. In momentul in care ai reusit sa lasi in urma toate neplacerile (si presimt ca ai avut unele serioase), sa privesti pozitiv si sa te bucuri de tot ce este bun in viata ta, ai gasit si energia sa transformi si sa accepti acest loc in mult doritul “acasa”.
    Imi pare rau si mi-as dori sa nu fi trecut niciodata prin clipe triste, dar in acelasi timp nu pot decat sa te felicit si sa te admir pt persoana plina de energie pozitiva si recunostinta care ai devenit.
    Esti un om cald,cu un suflet sensibil,care merita tot ce e mai bun de la viata si cred ca vei si primi pt ca oferi mult!
    Nu stiu daca ti-am mai spus :) ca esti o sursa de inspiratie pt mine!
    Iti doresc multa liniste si pace in suflet si te imbratisez cu mare drag!

    • Ai foarte mare dreptate in ceea ce priveste acest acasa 😀 . Munca pentru schimbare a fost cel mai dificil lucru pe care l-am facut in viata mea, dar si cel care mi-a adus cele mai mari beneficii (unele pe care nici macar nu le puteam intrevedea, cum ar fi si blogul). Iti sunt recunoscatoare pentru cuvintele tale si ma bucur nespus de mult sa citesc ce imi scrii. Te imbratisez cu drag!

  2. Aww cât de drăguț poate să fie! Mă bucur că ai găsit locul potrivit să-ți lași amprenta și să-l numești “acasă”. E adevărat că, odată ce plecăm din sânul familiei, odată ce ne mutăm de colo-colo, nu mai simțim “acasă” nicăieri.

    Felicitări pentru multitudinea de articole cu care ne încânți. Îți doresc să nu rămâi niciodată fără inspirație, să ai mereu putere de muncă și să-ți îndeplinești toate visele!

    Te îmbrățișez! Pupici ?

    • Ce frumoase urari mi-ai facut, Mara! Iti multumesc din suflet si tie iti doresc tot ce e mai bun si mai frumos pe lumea aceasta! :*
      Partea “funny” cu acest acasa este ca e primul acasa pe care l-am simtit vreodata in viata mea si sunt recunoscatoare ca pana la urma am ajuns si eu sa experimentez acest sentiment.

  3. aww aproape m.ai facut sa pling-cineva spunea ca acasa nu este un loc ,ci o stare- esti sensibila,calda si parca parca se ghicesc si niste suparari din trecut…acasa poate fi si acest blog,nu?- reusesti sa transmiti emotii ,ceea ce nu e putin -cred ca ai putea aborda si alte subiecte dincolo de moda si bucatarie- ce zici ,extinzi ” acasa”??

    • Ca de obicei Georgeta, cuvintele tale sunt balsam pentru inima si iti multumesc mult pentru ele. Cu siguranta ca acasa este si acest blog si ceea ce imi doresc prin el este sa transmit energie pozitiva. Mult prea mult rau, greu, critica, plangere si autocompatimire vad in jurul meu (online si offline)…asta in conditiile in care nu ma uit deloc la tv! :)) De aceea, prin ceea ce scriu, vreau sa transmit ca putem sa ne facem viata mai frumoasa si mai fericita manifestand apreciere fata de micile lucruri care ne inconjoara – o raza de soare, o floare, o tinuta reusita, o lumanare aprinsa pe inserat, liniile perfect trasate intr-un machiaj cat eyes, cafeaua de dimineata sau zece minute petrecute cu nasul intr-o revista. Am invatat sa am acest tip de apreciere a vietii si blogul ma motiveaza zilnic sa am cel putin un motiv de bucurie. Sper sa vi-l pot oferi si voua, cele si cei care ma cititi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *