Povestea din spatele pasiunii

Povestea din spatele pasiunii

De cand ma stiu am avut o legatura speciala cu hainele, foarte probabil influentata de faptul ca bunica mea a fost croitoreasa. Toata ziua vanzoleam printre materiale, tipare, mormane cu haine si o urmaream fascinata. Inca este vie in memoria mea amintirea cand supravegheam nerabdatoare micuta rochie care prindea forma in mainile ei. Momente frumoase si pretuite, cand eram rasfatata si puteam sa am opinii, chiar daca eram foarte mica. Toata atmosfera idilica s-a innegurat brusc si au urmat the dark ages of fashion, cand father, barbat stilat de altfel, nu s-a descurcat tocmai bine cu fashion-ul pentru copii. Inca mai imi aduc aminte un cadou de Craciun compus dintr-o salopeta din denim negru si un pulover cu dungi orizontale rosii, galbene si negre. The horror, the pain!!! :) Double the pain, ca mai imi era si rusine sa ii spun ca nu imi placeau deloc, in conditiile in care stiam eforturile pe care le facuse. Damn! Noroc ca s-a terminat perioada aceasta si am spus hello puberty and rebellion!

Povestea din spatele pasiunii

Eliberata de constrangerile anterioare, dragostea pentru haine a reaparut in diferite forme, culori, stiluri. Cu fiecare dintre hainele cumparate am creat o poveste si o legatura. Unele dintre ele au fost ca o aventura de o noapte – cumparate intempestiv, intr-un moment de ratacire, purtate o singura data, pentru ca apoi sa ma uit la ele si sa nu mai imi spuna absolut nimic. Altele au fost ca iubirile de o vara: ne-am vazut, ne-am placut, am petrecut impreuna cateva luni si apoi am decis sa ne oprim plimbarile impreuna, pentru ca pur si simplu nu isi mai gaseau locul in viata mea. Enorm de multe experimente, unele de succes, iar altele esecuri…fara aplauze.

Povestea din spatele pasiunii

Usor usor am stiut ca toate acestea nu sunt suficiente pentru mine, ca am nevoie de o doza de stabilitate si de incredere, chiar si in acest aspect al vietii. Asa am inceput sa fiu mai atenta la ceea ce aleg, la drumurile stilistice pe care le abordez si la ce este mai bine pentru mine din punct de vedere al cromaticii si al croielii. Astfel am putut sa creez un nucleu al garderobei, pe care stiu ca ma pot baza si imi ofera confort stilistic. Tot timpul exista si alte iubiri sezoniere, care apar in dulap pentru ca ulterior sa fie inlocuite de unele noi, mai in tendinte si mai atractive. Tot timpul exista si experimente, unele desfasurate doar in fata oglinzii, altele care respira aerul din afara apartamentului, caci uneori este prea plictisitor sa merg numai la sigur.

Cert este ca, pentru mine, hainele sunt mult mai mult decat niste simple vesminte, ci sunt o pasiune, un motiv de bucurie si de zambete, o relaxare, o preocupare si nu in ultimul rand, o exprimare a personalitatii.

Povestea din spatele pasiunii

Sursa foto: Pinterest

10 thoughts on “Povestea din spatele pasiunii

  1. Bine spus. Sustin. Am facut si eu curatenie in dulap. Am aruncat aproape tot. Acum imi aleg tinute de baza, clasice, black&white majoritatea. Mai calc stramb cu un albastru sau maro. Pardonabil, zic eu!

      • Daca ar fi dupa mine as purta doar non culori. Dar am una bucata domnita acasa. Ma innebuneste sa ma imbrac mai colorat. De cand o am pe Sofie pot sa zic ca am mai adaugat culoare. Ador verdele, albastrul dar foarte rar le port. Cand port prea multe culori zici ca ma ia cu scarpinatul :)!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *